Iubirea s-a nascut in ploaie. Ploua cu pene mari de inger, Ce ne taiau pina la singe Si se asterneau greoaie. Aveam amindoi Cite un zimbet mort pe buze Si tot schimbam pe-autobuze Si pe ploi. Priveam spre teama.Teama Ne privea inapoi. In camere goale,stam goi, Incercind sa ne dam seama. Ne-am apropiat. Intre noi,aerul s-a contractat. S-a-ncalzit, Si-ntre buzele lipite,a clipit, Si s-a creat. Doar o forma de lumina, Printre buze ondulata, Ca un ADN de lata, Numai ea a fost de vina. Printre coarde de suspine, Transpiratie,zgirieturi Tipete,tremuraturi Te-am lasat in mine. Ne-am iubit. Si m-ai injectat cu frica ta Iar eu te-am sarutat cu-a mea. Mina ta s-a-ntins sa m-alinte; Ne-am mingiiat Si ne-am uscat Ca razele de soare pe morminte. Mama-i era teama, Tata nu avea; Rosie,plingea, Odata cu toamna.. S-a nascut iubirea. Si ea ne iubea. Mi-am pierdut umanitatea-n tine Si-acum nu mai pot pleca. Am crezut ca-mi va fi bine. Si asa era.

-SIDRA-

Mi-e dor de mine,fara tine

Cind sunt.

Creste-mi aripi!

Nu lasa tacerea sa ma violeze,

Sa-mi pulseze

Tutunatica

In plamin.

Masa pe care scriu s-a speriat.

Simt cum ii bate inima de lemn.

Privesc flacara ciopirtita de aur,

Si vad;

Nu-i decit alb

Pina la rosu.

[...]

Cred in mine.

Ca sa cred.

Poate-asa-mi primesc ceaiul;

Pardon,raiul.

Te astept.

N-am;si inca pierd.

Sunt pe fundul aerului

Si ma-nnec.

[...]

Linie fara de creion...

Ai venit.

In sfirsit!

In sfirsit ne-am nascut

Si sfirsitu se tot naste-n noi...

CUM Cum faci sa dureze ceva incredibil de placut?Asta vrem noi sa stim;nu cum sa traim vesnic, ci cum sa fim vesnic la fel de iubiti si pretuiti, sa fim vesnic indragostiti, sa fim vesnic...la inceput.Un inceput vesnic.Un sarut vesnic cu pasiune vesnica, o imbratisare vesnic calda, un vesnic "te iubesc"sincer si poate un orgasm vesnic.Nu poate.Sigur.Mai mult ca sigur.Mai mult ca vesnic.

Vrem vesnic sa ne prefacem ca atunci cind asteptam vesnic iubirea vesnica ce nu exista de fapt noi de fapt n-am astepta ci am face ceva sa 'raminem in istorie'.Cica asta conteaza, sa spui ceva ce mai apoi sa spuna mindrii altii (doar ca nu-ti dai seama ca ei nu dau un rahat pe cine a spus-o), sa faci ceva bun (adica toata lumea sa stie ce fraier mare ai fost), sa inventezi poate ceva nou (desi stim prea bine,dar nu recunoastem,ca evolutia s-a nascut pentru ca ne era lene sa facem totul ca inainte;cit mai putin efort vezi-doamne...).Poate zici ca tu nu vrei sa intri in istorie, tu vrei doar sa faci bine pentru ca asa ii place la dumnezeu.O sa-ti zic ca oricum o faci pentru tine ca sa nu fii pedepsit, sa nu ajungi in iad...unde vesnic vei suferi."Nu, nu vreau sa sufar!!!!"Dar suferinta e buna."Nu vreau, ma doare, nu-mi place!!".Asuma-ti responsabilitatea.Esti pueril. E bine.As minti daca as spune ca nu e.Toti suntem puerili.Sentimentele pe baza carora actioneaza copiii sunt exact acelea pe baza carora actioneaza si adultii,doar ca ei le mascheaza prin morala. As schimba lumea...pentru ca e proasta, traieste aiurea, nu stie, nu vede...ce vad eu.As schimba-o pentru ca atunci toti ar vedea ce vad eu si atunci toti m-ar intelege si...poate m-ar iubi.Poate ar tinji cu totii sa-mi auda cuvintele si ar visa mai apoi cu totii sa ma detina pentru ca sunt atit de pretioasa si unica si nesfirsita.Desi toti suntem asa, dar nu vrem sa lasam sa se vada, punem pseudolimite sufletului nostru.Dar nu v-as invata si asta pentru ca dup-aia toti ati fi speciali si eu n-as mai conta.Asa fac oamenii.Retin ideea, uita numele.Intotdeauna. Deci CUM sa obtin iubirea perfecta?Ce sa fac pentru ea?Cite fapte bune, cite cuvinte impresionante, cite farduri, cite compromisuri, cita asteptare? Nu. Ar trebui sa intreb DE CE?Pentru ca asta sunt de fapt.Asta e esenta umana.Dorinta de a fi iubit.Care nu-i totuna cu dorinta de a fi apreciat-unic-original-primul-cel mai...singurul, pentru ca...individual.Separat.Diferit.Limite.Care ne despart.Iubirea nu poate sa aiba limite.DE CE ne impunem limite in cautarea infinitului?N-avem cum sa-l gasim asa.Cercuri, cercuri...ginduri.Scriu grabita ca sa tin pasul cu cite unul din 100 pe secunda.Vorbesc degeaba...?Poate cindva cineva va citi.Va tine minte ideea si va uita numele.Dar numele nu conteaza, ci persoana, iar persoana, persoana este gindurile acestea...care devin idee.Eu sunt in cuvinte si daca acela care va citi va spune cuvintele mele eu voi fi pe buzele lui.Anonima.

Lectii de non-visare

A aparut cind oamenii pareau sa nu mai stie sa apara.L-am inteles,desi n-am incercat.Nu stiu de ce dar ma simt mai bine cind vorbesc cu el.Ma apreciaza, ma accepta, e..deschis.Intr-o lume in care totu e inchis.E singuru care vede ca eu scriu virgula cu litera mare:, desi nu se vede.E frumos pentru ca spatele obosit al ochiului meu asa il vede.E un alt geniu intr-o lampa.Un alt frumos intr-un urit.Ma simt legata de el cu zine de hirtie..Ma simt iar asezata cu mult entuziasm catre o banda rulanta virtuala catre dezamagiri si refuzuri.Frustrare.Dar am scris pe un "new document text" toate commenturile pe care i le-am dat si toate cu care mi-a raspuns, si cind ma uit simt ca nu se poate, vad zimbete.:)Si-mi vine sa-mi spun ca-l iubesc dar stiti cum e cu cuvintu asta...toti stim cel mai frumos cuvint din lume dar nici unu nu stim ce inseamna...asa ca e dreptu lui sa nu fie folosit. Eu:Intr-o zi o sa vin la tn.si o sa ma astept sa ma saruti. El:Si eu ce-o sa fac? Eu:Nu ma intereseaza. El:? Eu:Nu ma intereseaza ce-o sa faci, ci ce-o sa gindesti. El: .Da asa e. Tot el:Crezi ca voi gindi ca acum? Eu:Nu stiu.Nu stiu ce gindesti acum.E o conversatie imaginara. El:Te iubesc. Dar daca nu scriam "te iubesc"-ul?Eram oare mai putin o mincinoasa in fata oglinzii?De ce vreau sa ma iubeasca?Nu e de ajuns ca eu il iubesc?Sunt oare de-ajuns de eu daca il doresc?Mi-e teama sa ma intorc la iubirea sociala...aia care zice ca tre' sa te astepti.Stiam sa iubesc oamenii pentru ca sunt asa de speciali, nu pentru ca imi doresc sa ma iubeasca pentru ca sunt asa de speciali.Ah...macar intelegeti?Cred ca el intelege.Cred ca el stie ca despre el vorbesc.Si se tot intreaba "oare chiar de mine vorbeste...ca nu prea ne cunoastem si..."si isi spune "lasa..."si se simte amenintat.Toti baietii se simt.Desi n-ar trebui sa-l pun in acelasi loc.Eu nu pot sa-l pun pe el niciunde...Nici macar nu stiu cum sa termin...postarea asta e doar o modalitate de a ajunge mai aproape de...

Am buze cu ruj de tara

Am buze cu ruj de tara.

Parasite de tigara,

Se privesc.

Una-i sus, si alta misca.

Una ride, alta-i jos.

Si se pisca.

Una se tot crede sfinta...

Alta cinta

'Ncetisor.

"Goala-i fiica ta din sfinti!"

Caci, "Ce-i om", sopteste umila,

"...Fara scrisnetul de dinti?"

Cea de sus inspre placere

Se intinde, si la miere...

Cea de jos lucreza just

La al vorbei dulce gust.

Dar de-ar renunta stradania

Ca sa fie,

Zimbet cum sa tie?

Si de-ar renunta tristetea...

Frumusetea.

Cea de jos,spre-a ei surata:

"Fara mine n-ai viitor!"

"Ha,ha!", cea de sus incearca

A ride;dar fara ajutor

N-o sa poata.

Oare nu-si da seama,

Biata,

(Caci imi pare rau de ea)

Crede ca de cad in apa

Va ramine vie ea?

Nu simte ea, pacatoasa,

Ca in cer se va-ineca?

Dirigintelui meu, D. Bogdan

Duminica.Intr-o zi cu soare si cu doua dimineti.Sau nu.

Am cazut azi-dimineata de pe ginduri si cred ca mi-am rupt vreo 3-4 picioare. Nu stiu unde mi-a fost capul. Ideea e Ca nici acum nu stiu. Parca,aveam ceva de spus. Am avut grija sa ma uit direct in ochii ecranului dar n-am putut sa il aud clipind. Cred ca inca mai ascult numai ceea ce gindesc. M-am ferit cit am putut de mine, Dar pe tine nu pot sa te feresc.Ma vezi. Ma vezi.Cum alerg si meditez. Tot te uiti dar nu-ti intorc privirea.Mi-e rusine de tine,si de ceea ce sunt eu prin tine. Mi-e teama ca te voi face sa stai.. Iar tu nu crezi.